Sfântul Dimitrie s-a născut în secolul al treilea, în cetatea Solun, și provenea dintr-o familie nobilă, fiind fiul guvernatorului acestei cetăți. Părinții l-au botezat în taină și l-au crescut în credința creștină pe ascuns, de teama marilor prigoniri pornite de împărații păgâni împotriva creștinilor. Cu educația părinților și harul primit de la Dumnezeu, Dimitrie a propovăduit credința, i-a ajutat pe oameni, iar la moartea părinților săi și-a împărțit averea săracilor, a oferit adăpost orfanilor și văduvelor. Faptele sale au ajuns la urechile împăratului Maximian, care a ordonat soldaților săi să-l omoare. Sfântul Dimitrie a fost ucis în data de 26 octombrie anul 303. În această zi, slătinenii, cu mic cu mare, au venit la biserică pentru asculta slujba și pentru a se ruga sfântului.
În credința populară, Sfântul Dimitrie este considerat a fi patronul păstorilor și al toamnei. Odată cu această sărbătoare, iarna începe să dea primele semne, iar ciobanii coboară oile de la munte. Tot în această zi, femeile dau de pomană grâu fiert cu unt, lapte sau brânză.