9,4% din PIB. Atât s-a angajat România să acopere pilonul de pensii prin PNRR. Chiar dacă în teorie ar însemna o creștere, practica arată că, de fapt, planul negociat ar urma să aducă o scădere. Deputatul social-democrat, Marius Iancu, spune că rediscutarea PNRR este o prioritate a partidului și nu este echivalentul a pierderii banilor, ci doar o simplă procedură europeană.

„În prezent, cheltuielile din PIB cu pensiile din sistemul public reprezintă 8,07% din PIB. Dacă se adaugă și cele cu pensiile de serviciu, procentul ajunge la aproape 9,4% din PIB, deci, potrivit PNRR negociat de Ghinea, nu mai e loc de nicio majorare.
Plafonul maxim de 9,4% din PIB pentru pensii trebuie rediscutat cu atât mai mult cu cât include nu doar toate pensiile, inclusiv cele de serviciu, ci și transferurile de la Pilonul 1 la Pilonul 2 de pensii. Guvernul va aproba creșterea de la 3,75% la 4,75%, de la 1 Ianuarie 2024, a contribuțiilor la pensiile private, pentru a îndeplini unul dintre punctele din PNRR.”
Parlamentarul oltean a mai adăugat că „optimizarea PNRR” este trecută în programul de guvernare, iar majorarea procentului stabilit de fostul ministru al Investițiilor Europene Cristian Ghinea nu este suficientă pentru a rezolva „inechitățile”.