Propunerea legislativă care vizează declararea zilei de 1 Iunie, Ziua Copilului, drept sărbătoare legală, devenind astfel zi liberă la nivel naţional, a primit un punct de vedere favorabil de la Guvern, conform unui comunicat al Executivului. Scopul acestui proiect este ca de Ziua Copilului, părinţii să poată petrece mai mult timp cu copiii lor, beneficiind de o zi liberă în plus de la serviciu. Iniţiatorii proiectului au apreciat, în expunerea de motive, că timpul petrecut de părinţi alături de copii reprezintă cea mai eficientă şi simplă metodă de a forma şi consolida o relaţie sănătoasă copil-părinte. Ziua de 1 iunie ar putea deveni liberă de la serviciu pentru români începând din 2017 dacă proiectul va trece de dezbaterea de la Camera Deputaţilor.

TINERII, DORNICI SĂ SCHIMBE LOCURILE DE MUNCĂ

43% dintre tinerii născuţi după 1995 se aşteaptă să muncească la primul angajator cel mult un an, arată rezultatele unui studiu. Specialiştii în resurse umane spun că tinerii din această generaţie aleg să îşi schimbe locul de muncă înainte de a solicita sau a încerca o schimbare în compania în care sunt angajaţi.  De asemenea, studiul arată că 33% dintre aceşti tineri care urmează să intre pe piaţa locurilor de muncă cred că vor rămâne salariaţi ai primului angajator între 1 şi 3 ani. În contradicţie cu dorinţa tinerilor de a-şi schimba primul loc de muncă după primul an, vin datele care arată că pentru aceşti tineri pe locul al doilea în topul criteriilor în alegerea unui job se află stabilitatea locului de muncă. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 400 de tineri născuţi după 1995.

ROMÂNII, ADOPTAŢI DE ALTE ŢĂRI

Din ce în ce mai mulţi români solicită şi primesc cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii. România este ţara cu cele mai multe persoane care au primit în 2014 cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene. În total, aproape 25.000 de români au obţinut cetăţenie în străinătate, iar jumătate dintre aceştia au fost tineri sub 32 de ani. Din această cauză, în fiecare an, ţara noastră pierde constant din fluxul de bani trimis acasă de cei aflaţi la muncă peste hotare. Prin obţinerea cetăţeniei, "cel mai mare investitor privat din România", aşa cum a fost numită diaspora românească, face cel mai important pas pentru integrarea în statul de adopţie. România a oferit doar 2.400 de cetăţenii în 2014. Dintre acestea, 800 au fost acordate fraţilor de peste Prut. Situaţia creată sugerează că piaţa muncii din ţara noastră nu reprezintă o atracţie nici pentru tinerii români şi nici pentru cei din Uniunea Europenă sau din afara ei. România riscă să devină o ţară îmbătrânită, care peste câteva zeci de ani va fi nevoită să apeleze, probabil, la suportul celorlalte ţări din Uniunea Europeană.